Definiția și scopul tencuielilor

 

   Prin lucrări de tencuieli se înțelege acoperirea suprafețelor elementelor de construcție „de roșu", executate din lemn, piatră, cărămidă și beton cu un mortar, care după un anumit interval de timp se întărește formând un strat rezistent.

  La clădiri, peste acest strat se aplică de cele mai multe ori și în special în interiorul clădirii, spoieli, zugrăveli și în anumite încăperi, vopsitorii în ulei. În alte cazuri, stratul de tencuială se prelucrează în mod special (se buceardează, se piaptănă, se șpițuiește etc.), sau se acoperă cu substanțe speciale având un anumit scop funcțional (impermeabilitate la rezervoare, bazine etc.).

  Executarea tencuielii se face în următoarele scopuri:

 - de a proteja materialele din care sânt executate zidurile, tavanele, pereții despărțitori și alte elemente de construcție, contra acțiunii ploilor, gerului, umidității, arșiței soarelui, gazelor și altor agenți nocivi, care deteriorează aceste materiale;

 - de a acoperi toate neregularitățile pereților și tavanelor și a le da o formă estetică, atât în interiorul cât și la exteriorul clădirii, ceea ce se poate realiza datorită calității mortarului de a primi orice formă la aplicarea lui;

 - de a crea suprafețe netede, pentru a ușura întreținerea și a asigura condiții igienice corespunzătoare.

  În afară de aceste scopuri, tencuiala contribuie la mărirea izolării termice a pereților și tavanelor pe care se aplică.

  Uneori tencuiala se aplică și în scopuri speciale, ca de exemplu pentru a asigura impermeabilitatea la bazine și rezervoare pentru lichide, pentru a asigura rezistenta la acțiunea acizilor, pentru a absorbi sunete etc.